Despre umilință

Tolsto

humilityAm avut un vis noaptea trecută destul de ciudat. Dar ce zic eu ciudat, de-a dreptul nebunesc. Am visat că eram o persoană umilă. Eram o persoană ascultătoare, o persoană ștearsă care aștepta să i se spună ce să facă, pe unde să treacă strada, o persoană care avea frică de toți ceilalți. Marea problemă în visul meu era că toți ceilalți nu erau umili. Nu! Toți erau siguri pe ei, deciși, hotărâți, tratându-se între ei ca pe egali. Problema era că aceștia doreau să mă trateze și pe mine ca unul de-al lor, dar nu reușeau pentru că eu doream să fiu umil, să cunosc umilința supremă, deoarece așa îmi șoptea mie o voce în vis: umilința e totul în viață!

Peste tot pe unde mă duceam, cu oricine intram în contact, eram cea mai ștearsă persoană de pe fața pământului. Nu spuneam nimic neîntrebat, nu făceam nimic de…

Vezi articol original 281 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s