Fără frică

Tolsto

Nu știu cum se face dar mereu avem o părere bună despre trecut și una proastă despre viitor. Indiferent de cum ne merg lucrurile, suntem dispuși să nu fim deloc optimiști, ci punem mereu răul în față. Cică așa demonstrăm că suntem realiști și totodată pregătiți pentru tot ce e mai rău. Aud mai tot timpul oameni suficient de tineri care se plâng că nu mai prind pensia, că era mai bine acum 20, 40, 60 sau enșpe ani, de parcă ei ar fi trăit atunci, pentru a ști dacă așa stăteau lucrurile ori nu.

Cred că acesta este un anumit tip de gândire, unul prăpăstios, pe care îl învățăm în familie, îl dezvoltăm în adolescență și apoi îl perfecționăm la maturitate. E și acesta un mod de viață, să privești mereu chiorâș viitorul și cu lacrimi în ochi trecutul, de parcă viața asta s-ar compune doar din sicrie pe…

Vezi articol original 294 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s