Vecinii mei

Tolsto

E trecut de 11 noaptea. Mă duc să închid fereastra deoarece s-a lăsat răcoarea. E o mare noutate să închid fereastra în august la ora asta. Dar așa cum a fost dogoritor atât amar de zile, așa s-a și răcit. Simt dintr-o dată un miros cunoscut. E miros de ulei de la vecinii mei. Știu prea bine care vecini. Și se simte bine. Dacă nu s-ar fi terminat cu pojarul ăsta estival, nu m-aș fi putut bucura de toate mirosurile ce se preling și se înalță de la vecinii mei.

Nu e un miros ca oricare altul ci unul bine definit, de ulei în contact cu porc, care pare să fie veșnicul nostru animal comestibil. Am ajuns la fereastră tocmai în clipa în care uleiul se pârguise în tigaie și gospodina de 11 noaptea aruncase în ea ceva masiv din porc. Se auzise un zgomot puternic, ca de cascadă, cu…

Vezi articol original 287 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s