Moș Popescu

Tolsto

Săptămânal Moș Popescu trecea pe la bunica. Nu știu de ce venea. Știu doar că de fiecare dată o întreba dacă are nevoie de ceva. Părea foarte caraghios ca un bătrân cu un picior de lemn și o căruță cu roți din același material să se ofere să ajute o femeie încă în puteri. Dar bunica nu-l refuza. De altfel bunica nu refuza pe nimeni. Avea un mod foarte cald și împăcat de a vorbi încât multe femei din sat veneau la ea să se confeseze.  Zilnic vedeam baticuri de diverse culori cu nodul sub bărbie cum se strângeau pe veranda unde bunica mai croitorea. De acolo ea vedea tot ce se întâmpla în ogradă. Nu se întâmplau multe lucruri în curtea largă, doar eu și orătăniile ne făceam veacul pe acolo. Pe mine mă intrigau mult femeile care ajungeau la noi ca la un fel de spovedanie.

Într-una din…

Vezi articol original 555 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s