Un premier pentru liniștea noastră

cgcmdz04mdamagfzad1inmrkm2m3mmi0nty3zwnlmte0zdk4ogy1ndzmmze0oa-thumbAm senzația că actualii politicienii nu fac decât să se inspire din tacticile politice de acum aproape 30 de ani, din zorii democrației noastre originale, altfel nu înțeleg sârga asta cu care fiecare partid politic bagă la înaintare toate no name-urile. Cred că vor să ne adoarmă, să ne țină departe de politică, chiar să ne băgăm picioarele în ea. Ca să-i știi pe ultimii doi propuși la funcția de premier – un ea și o el (sic!) – trebuie să fii mare chibiț în ale politicului, adică să fii pasionat de ceea ce nici Dumnezeu nu pare să fie.

De exemplu, cazul doamnei de origine tătară. Deși numele ei se vântură pe la televiziuni de câteva zile, iar imagini cu trupul ei consistent umplu cu voiciune ecranele noastre, eu nici până acum nu am reușit să îl rețin, deși mă laud cu o memorie de elefant. Ceva, undeva se opune cu înverșunare acestui lucru. Apoi, vine cazul celei de-a doua propuneri, un domn de prin Banat, tânăr foarte. Nici pe acesta nu-l cunosc. L-am văzut câteva clipe vorbind lângă Dragnea și am închis televizorul. Deși e foarte posibil să fie viitorul premier al României, domnul în cauză nu are nimic de spus. E la fel de sclipitor ca o  oală de tuci.

Acestea sunt doar niște exemple, din multele exemple pe care le-aș putea da atunci când vine vorba de cine a ocupat, cel puțin în ultimii 27 de ani, poziția de premier. Dacă stau un pic să scormonesc în propria-mi cutie craniană după amintiri, pot spune că toți, dar absoluți toți, au fost șterși și neinteresanți, fără carismă, fără cultură, ceea ce înseamnă că nu au nicio treabă cu oratoria, care e principala armă a unui politician de succes, doar buni stăpânitori ai limbii de lemn, care mai nou se numește corectitudine politică. Dacă ești incapabil să legi două cuvinte, dacă discursurile tale au efectul unui somnifer, dacă prezența ta pe orice scenă este semnalată doar de numărul mare de securiști cu difuzor în ureche, atunci cu siguranță că ești premierul României.

Indiferent cum s-a numit premierul nostru: Roman, Stolojan, Văcăroiu, Ciorbea, Radu Vasile, Isărescu, Năstase, Tăriceanu, Boc, Ungureanu, Ponta, Cioloș, toți au ceva în comun: uscățenia politică. E ca și cum, de la Revoluție încoace, am traversat o siberie de nisip în materie de politică. Aproape toți din lista de mai sus nu sunt decât niște demagogi fără pereche, flașnete palide de oameni ajunși din întâmplare în poziții înalte și asta nu pentru că meritele îi recomandau, ci pentru că interesele economice al grupurilor mafiotice pe care le reprezentau au triumfat la un moment dat.

Lista de mai sus exprimă degradarea în care se află această țară, deoarece niciunul nu a rămas prin ceva marcant în istoria României. Niciunul dintre ei nu a pus umărul la progresul țării, ci toți împreună reprezintă personajul colectiv numit premierul României. Și asta pentru că această poziție e prea mare pentru ei și doar împreună li s-ar putea potrivi.

Și uite așa, cu ultimele propuneri ale lui Dragnea, tradiția continuă, de a avea premieri mediocri, în spatele cărora alții să tragă sfori vârtoase. Dacă fiecare popor își are conducătorii pe care și-i merită, asta înseamnă că noi nu merităm nimic? Greu să mai spui ceva contra realității…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s