Un echilibru e în toate

balanced_seesaw-001Cât nu mi-am dorit să am și eu ceva fără să merit, așa cum văd la mulți impostori și cozi de topor, dar nu s-a întâmplat niciodată. Poate nu eram pregătit să primesc ceea ce-mi doream, după vorba: ai grijă ce-ți dorești, s-ar putea să se îndeplinească. Acum sunt pregătit, dar nu-mi mai doresc. Și e posibil să primesc. Asta deja mă îngrijorează. Ce mă fac după?

Ciudat mod mai are și viața asta să te testeze. Atunci când îți arde buza după ceva anume, te ține pe uscat până rămâi fără de buze și atunci când ai găsit modalitatea de a pune mâna pe ce-ți dorești descoperi că nu mai ai nevoie. De unde trag concluzia că viața seamănă cu băncile, dar un pic pe invers. Adică, mai întâi, nu-ți dă umbrela atunci când ploaia vieții te face ciuciulete, pentru ca mai apoi, când ți-ai făcut și tu casă și stai în hamac sub țigla mândră din pridvor, nu mai prididește cu oferte care mai de care în ale umbrelelor.

Poate tot schepsisul stă în echilibrul tău interior. Primești ceva tocmai atunci când nu te mai grăbești, când nu te mai arde buza sau atunci când stai singur la fereală de ploaie. Dar cel mai interesant e că nu ai niciun fel de regrete. Îți privești pielea arsă de soare și maturată de atâta ploaie și-ți zici că n-o dai nici pe una de crocodil. Are și ea un farmec aparte, e ca un pașaport plin de vize, care-ți aduc aminte pe unde ai fost sau pe unde n-ai putut sta și-ți dai seama că nu e nimic nou sub soare, nici măcar ploaia.

Și atunci când înțelegi de ce nu ai primit și mai ales de ce nu-ți mai dorești, îți dai seama că e vremea să dăruiești tu altora din lecția pe care ai primit-o fără să-ți dai seama. Căci generozitatea nu poată să apară decât acolo unde nu mai e nimic de dorit, căci ceea ce mai rămâne din timpul tău, e timp pentru toți cei ce te-nconjoară, oricare ar fi ei, pentru că tu știi că oriunde privești poate fi cineva cu pielea arsă și maturată, care-și dorește ceva fără să merite, ca atâția impostori și cozi de topor. Doar că tu ai știi ceva în plus. Știi că, în realitate, el nu-și dorește nimic, dar încă n-a aflat. Și asta e cel mai frumos! 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s