La terasă

60419190Căldura mare! Ca urmare, fac un popas pe o terasă. Orele nefiind întârziate, ba din contra, am timp să beau o bere până să fac joncțiunea cu câțiva oameni de bine. Cum nu-mi place să degust berea singur, fac ochii girofar și scanez într-un areal acoperit cu umbreluțe, oferite contra reclamă și cu arbori oferiți de Doamne-Doamne contra omeniei. Omenia ia-o de unde nu-i, așa că-mi rămâne să mă delectez cu reclama, săraca!

Undeva, la o masă din dreapta mea, se așază două fete trecute binișor de clasa a 4 –a. Deja mature după noul sistem de evaluare a persoanelor în era millenials. Una dintre ele o întreabă pe cealaltă dacă a mai fost pe acolo. La răspunsul negativ plusează comandând două băuturi din alea cu alcool mai mult pe etichetă, Red’s. Despre fete ce pot să zic, erau mai mult înalte decât subțiri, mai mult cu buricul la vedere decât îmbrăcate, cu ochii mai degrabă mari decât inteligenți.

Obosit de atâta tinerețe îmi prăvălesc privirea la o altă masă unde 4 destoinici prieteni, la vreo 20-25 de ani, încercau să-și țină burțile în echilibru. Unul folosindu-se de cămașă, iar restul de tricouri. Noroc că scaunele au spătar și brațe. Aceste elemente de mobilier păstrau aluatul într-o continuă dospeală într-un echilibru relativ. În schimb, berile erau constanta. Preț de o bere de-a mea, la masa tinereții revoluționare s-a perindat chelnerița de vreo 4 ori tot cărând halbe gulerate.

Chelnerițele, în număr de 3 –  atât am putut număra – erau îmbrăcate în blugi ultraslim și cămăși cu 2 numere mai mici. Acest lucru asigura o vizionare gratuită și de lungă durată din partea degustătorilor masculini. Clientela fidelizată fără servicii de înaltă clasă rămânea pironită pe scaune, cu ochii de asemenea pironiți pe chelnerițe. Atenția era disturbată doar de drumurile spre privată. N-am remarcat o lipsă prea îndelungată, ceea ce-l făcea pe proprietar să zâmbească fericit.

La finalul berii m-am uitat la masa mea să văd dacă și scaunele sunt îndreptate spre chelnerițe. Apoi am plătit și am ieșit ca și cum nici nu intrasem. Nici acum, după o bere, nu-mi aduc aminte dacă am și băut-o. Măi să fie!

Anunțuri

3 gânduri despre “La terasă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s