Despre modestie

awesome-humbleTrebuie să mă demasc, nu sunt modest! Pur și simplu nu pot să fiu modest! Și asta deoarece această calitate – că eu așa am fost învățat acasă, că modestia e o calitate – a fost pervertită de către cei care nu o posedă. Îmi este dat să văd atâta „modestie” la unele persoane care nu dețin nicio calitate decât aceea a prefăcătoriei absolute și prin urmare își cultivă o imagine de oameni modești, încât eu nu-mi mai doresc această trăsătură de caracter. Suntem deja prea mulți modești pe metru pătrat și pe mine asta mă căpiază. Mai răsfirați, băieți, mai răsfirați!

În condițiile în care modestia a devenit o armă ce trebuie folosită pentru a reuși în viață, orice caracteristică pozitivă a acesteia a sucombat de mult. Pe toți acești impostori ai modestiei îi poți recunoaște după zâmbetele mai mult lungi decât largi pe care le afișează din momentul în care se întâlnesc cu o persoană superioară lor, fie ierarhic, fie moral, fie profesional, ceea ce îi obligă să-și concentreze întreaga energie în afișarea unei modestii exemplare, de manual. Oare o exista un manual al modestiei?… La ei totul e o demonstrație. Deci, hai să demonstrăm că suntem și modești!

În realitate modestia nu se afișează, modestia nu e un scut în spatele căreia să se poată tupila toți netrebnicii. Pur și simplu modestia e o stare de spirit pe care nu o pot avea decât cei ce nu doresc să demonstreze altora și mai ales acelora de care soarta lor depinde, că ei sunt înscriși pe traiectoria dorită, care duce direct la o viață mai bună.

Prin urmare, la ce mai folosește o trăsătură de caracter pe care eu o credeam nevandabilă? La nimic! În aceste condiții, eu arunc modestia la gunoi și-mi văd de drumul meu, apreciind alte calități care nu ies așa degrabă la iveală, pentru deplina impresionare a oricărui gură-cască. Tocmai acum, când se pune atâta preț pe comunicare, relaționare, sentiment și orice altceva ce ține de apropierea între oameni, a mai fi cu adevărat modest înseamnă să lași toate cozile de topor să se împopoțoneze cu valori pe care nu le au și nu le vor avea niciodată.

Dar nu aceste nulități umane sunt vinovate pentru compromiterea modestiei, ci cei care vor să impună tuturor un tipar al omului demn de remarcat și de pus în valoare. Când ceri tuturor un anumit comportament, deși ești conștient că oamenii sunt diverși, cu trăsături atât de diferite, nu faci decât să dai cale liberă tuturor oportuniștilor și impostorilor, care atât așteaptă, să ne îmbrăcăm cu toți în uniforma modestiei, care prinde întotdeauna atât de bine tocmai pe cei ce nu o posedă cu adevărat.

Abia aștept să se pună preț pe prostie. Atunci nu-mi va rămâne decât să privesc și să clipesc, să privesc!  🙂

Anunțuri

Un gând despre “Despre modestie

  1. Modestia mimată provoacă cea mai mare îngrețoșare!
    Zici bine: modestia nu se arată! O descoperă alții la tine, dacă este cazul. Și vor fi la fel de modești, încât să înțeleagă că nu vrei să-ți ridici propria modestie la rang de virtute.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s