Un pic prin gară

gara20de20nord_lN-am avut ce face și am trecut prin gară. Și nu prin orice gară, ci tocmai prin Gara de Nord. N-am mai trecut pe acolo de câțiva ani, semn că m-am îmburghezit, ceea ce nu e bine, semn că m-am rupt de mase, ceea ce iar nu e bine. Și, sincer vorbind, am simțit că am luat niște palme peste ceafă și nu de la călători ci de la trezirea la realitate. Eu, în devălmășia mea mentală, trăiam cu senzația că nivelul nostru, al tuturor, a crescut. Am trăit cu iluzia că dacă celor din jurul meu le e relativ bine, că au de unele, de altele, asta e valabil pentru tot poporul muncitor. Dar uite că nu e așa.

Imaginea pe care am laut-o-n dinți de cum am intrat în celebra gară a fost una demnă de un peisaj indian. Și asta nu presupune vaci sfinte, care colcăie prin toate părțile, ci de oameni aflați într-o fază ireversibilă de putrefacție fizică, căci de cea morală nici nu mai vorbesc. Sărăcia, mizeria, starea congruentă cu ochii senini sunt cuvintele de ordine care caracterizează peisajul feroviar. Cu mici excepții ai parte de un duș scoțian, arătându-ți clar că masele mari de oameni ai muncii de la orașe și sate încă se zbat în neagra ignoranță, care are la bază sărăcia înnodată meticulos cu prostia.

De altfel, fără să doresc să jignesc pe cineva, am înțeles încă o dată, și asta cu multele exemple vii, deplinul înțeles al termenului prostime. Imaginea de lume aflată într-o transhumanță cu tot ceea ce apucă e una demnă de descrierile biblice. Acolo am văzut cele mai mari geamantane care se pot face, într-o stare de degradare maximă, am văzut cele mai multe cusături făcute manual pe costume de calitate incertă, ața aplicată neîndemânatic se zgâia trecătorilor de peste tot, inclusiv de pe subsuori și de pe turul pantalonilor. Am văzut atâția nădragi infecți, încât expresia rupt în fund are acum conotații de-a dreptul psihice pentru mine.

Bineînțeles că în această mare a sărăciei și a degradării totale mai colcăiau și câțiva străini sau români de extracție mai înaltă, aceștia fiind într-o totală disonanță cu tabloul României profunde și reale pe care nu am adesea ocazia să o văd în toată plenitudinea sa. Dacă eu, ca amărăștean patentat ce mă socot, am avut asemenea tresăriri ale rațiunii, mă gândesc la șocul ce l-au avut toți străinezii dornici să cunoască România nu doar pe la creștet ci și pe la glezne. Dacă și ei au blog, îmi dau seama ce popularizare fenomenală ne vor face, spre deplina convingere a oricărui aventurier occidental fără pereche că România rămâne, inclusiv pentru noi românii, o enigmă și un miracol istoric.

Anunțuri

5 gânduri despre “Un pic prin gară

  1. WAW! Daca un roman e atit de socat, ma intreb cum vor privi calatorii Orient Exppres ce poposesc vara o zi intreaga in Bucuresti inainte de escala la Istambul…. Eu unul n-am fost atit de lovit de spectacolul calatorilor, cu exceptia atelor, rucsacurilor care m-au zgiriat,inghiontit, cit mai ales de JALNICA, MIZERABILA, DEPLORABILA… nu mai am cuvinte… stare a Garii de Nord, dar mai ales a GARNITURILOR DE VAGOANE scoase parca de la ultimul depozit de fier vechi, dupa ce au lincezit acolo vreme indelungata… Ca sa nu mai vorbesc de statiile CFR (sper ca tot as ase numeste, ca doar Gruia si Compania n-au avut niciun interes sa preia de la Stat si caile ferate, ci doar cele mai bune locomotive garnituri de marfa si Contractele cele mai avantajoase de marfuri/calatori…) din directiile regionale, cind am vizitat ultima data gara Bailesti arata… ca dupa bombardamentele din 1944, dar parasita si lasata in paragina de 26 de ani… ca sa nu mai vorbesc ioarasi de garniturile de tren pentru calatori, pina si cele dedicate VITELOR trebiuie sa arate mai bine….

  2. In comentariul meu, am dat din articolul initial diverse citate, pe care le-am evidentiat folosind Bold si Italic. Vad că nu se mai cunosc citatele, de aceea le dau mai jos:
    – oameni aflați într-o fază ireversibilă de putrefacție fizică
    – masele mari de oameni care se zbat în neagra ignoranță
    – sărăciei înnodată meticulos cu prostia
    – deplinul înțeles al termenului prostime
    – cele mai mari geamantane aflate într-o stare de degradare maximă
    – români de extracție mai înaltă
    – colcăie în această mare a sărăciei și a degradării totale
    – expresia rupt în fund să aibă conotații de-a dreptul psihice
    – nădragi infecți, iar ața aplicată neîndemânatic se zgâia trecătorilor de peste tot, inclusiv de pe subsuori și de pe turul pantalonilor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s