Despre Facebook

Mă uitam, așa, fără cap și fără coadă pe Facebook. Privind ce mai publică (cuvânt mare a publica) unii și alții dintre persoanele pe care le au în lista de cunoscuți. Tot frunzărind (a derula de sus în jos) am tras concluzia că Facebook-ul ăsta e doar o formă foarte personală de propagandă. Adică, fiecare deținător de cont publică, dă like sau share la orice l-ar pune într-o lumină favorabilă. Și, indiferent câte like-uri, câte comentarii sau vizualizări af strânge, ăsta nu e un semn că ceea ce a lansat el în lumea largă este exact ceea ce este în realitate.

Din acest motiv Facebook-ul ăsta devine un fel de loc numai bun de exhibat ceea ce ai vrea ca alții să creadă despre tine. Adică, în destul de multe cazuri e o formă de publicitate grosieră. În plus, dacă te uiți imediat după ce un eveniment important s-a gătat, oricare ar fi el, ai să găsești acolo ecoul acestuia. O groază de onomatopee, poze, desene și cuvinte puține, exact ca în publicitate. De fiecare dată ai să descoperi un curent dominant care laudă sau condamnă, care comemorează sau înjură, în funcție de ceea ce se vede de obicei la televizor. Cu alte cuvinte Facebook-ul devine mai mult câmpul în care te descarci, fără să fii încărcat, unde poți fi mare, deși ești mic, te poți făli chiar dacă nu reprezinți nimic.

Așa că eu nu mai știu ce să postez, căci tot ce fac seamănă tot cu o formă de propagandă, propaganda minții mele. Adică mă dau mai deștept decât sunt și, slavă Domnului, nu sunt! Dar oricum aș face-o, oricum aș drege-o, eu tot sunt într-un mare contratimp, ieșit cu totul din moda acestui mijloc de-a te da ceea ce nu ești. Dacă nu ar fi promovarea blogului, n-aș mai fi în sfera propagandei – pardon, Facebook-ului – și zău dacă mi-ar părea rău.

Anunțuri

11 gânduri despre “Despre Facebook

  1. Cred ca depinde ce prieteni ai in lista. Ai mei nu se promoveaza si uneori sunt discutii interesante pentru ca ne stim cat de inteligenti suntem. Imi place FB. 😛

  2. Da, dar ești suficient de inteligent încât să știi să alegi ce să citești. Eu sunt una dintre persoanele care folosește la comentarii doar un cuvânt. Și nu din economie ci pentru a nu da apă la moară unor comentarii nu tocmai inteligente.

  3. De acord cu tine. Viteza de propagare a fb și privirea de ansamblu pe care ti-o permite, uneori (dacă ai vreme) lasă impresia că e o făcătură, dar așa cum zice Vorbe de Buh, știi că e doar o reflexie. Și uneori e bine să reflectăm asupra reflexiilor 🙂

  4. Eu personal nu am FB si chiar ma gandeam ca Facebook e pentru unii un scop in sine – cred ca sunt oameni care sunt foarte presati sa faca lucruri sau sau caute lucruri pe net doar ca sa aiba ce posta (cuvant mai bun decat „publica” – cred)…

  5. Eu cred că depinde de persoanele pe care le ai în lista de prieteni. Eu de obicei selectez oamenii care ajung în lista mea și dacă adaug pe cineva care postează ceva ce mă irită pur și simplu îl elimin din prieteni. Am avut și eu zile când doream să-mi dezactivez contul de facebook și după mi-am adus aminte că am nevoie de el pentru a distribui ceea ce public pe blog.

  6. Nu m-am gindit niciodata la facebuce in felul asta…Eu am pus doar link-uri cu ceea ce-mi place mie, o scurtatura sa nu mai caut pe youtube, dar nu l-am prea folosit niciodata. Nu-mi plac genul acesta de site-uri de socializare, prefer blogul, am fost pina acum pe vreo trei sau patru si m-am reintors pe wordpress. Prima oara am facut greseala sa ma bag in politica, de asta l-am si abandonat.Cu regrete. Nici acum nu mi-am revenit…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s