Despre români

tarani-romaniM-am gândit mult înainte să scriu ceea ce va urma. Prin excelență sunt un patriot, unul neinfatuat, dar unul care-și iubește țara și care caută lucrul cel mai frumos și mai demn de prețuit la ceea ce este românesc. Sunt acel tip de român căruia nu-i e rușine cu originea sa, oriunde s-ar duce. Sunt român și sunt mândru de asta. Tocmai de aceea m-am gândit să scriu ceva legat de noi, românii.

Citesc acum o carte despre România noastră interbelică, mai ales deceniul 3, care, economic, a fost apogeul capitalismului interbelic, iar politic a însemnat moartea înceată a democrației și ascensiunea plină de tupeu a dictaturilor: legionară, antonesciană și, apoi, pentru jumătate de veac, comunistă. Pot să spun că am trăit ca un prost atâta amar de vreme și nu m-am gândit niciodată de ce au existat la noi curente puternice autohtoniste, denumite pompos și patriotard: poporanism sau sămănătorism. Nu m-am gândit niciodată că în țara noastră puteau fi curente născute din dezamăgirea provocată de modul în care a evoluat spațiul românesc extracarpatic, de la 1848 și până pe la 1930.

N-am crezut niciodată că se vor constitui curente puternice îndreptate împotriva modernizării României, împotriva pașoptiștilor – cei care, în doar 30 de ani, au readus în istorie ținuturile românești – ridicându-le din plin ev mediu otoman până la periferia lumii occidentale. N-am crezut să fi existat atâtea personalități dezamăgite de îmbrățișarea instituțiilor europene, în care au fost înghesuite toată năravurile dezvoltate în cei aproape 400 de ani de stăpânire otomană.

Eu, care eram cât pe ce să cer ca 9 iunie, ziua în care s-a adoptat proclamația de la Islaz, din 1848, să fie declarată sărbătoare națională – cea mai importantă dintre toate – să descopăr acum că pervertirea atât a instituțiilor occidentale, cât și a idealurilor noastre să stârnească o asemenea furtună în lumea românească. Nume mari din acel deceniu: Pamfil Șeicaru, Dumitru Stăniloaie, Lucian Blaga, Emil Cioran, Constantin Noica, Constantin Rădulescu-Motru și mulți alții nu au prididit să scoată în evidență, de pe diferite poziții, uneori opuse, ce-am devenit noi în 80 de ani de occidentalizare furtunoasă.

De la ilic, șalvari și ciubuc, am sărit direct în pantofi, pantaloni și joben. Când am terminat de îmbrăcat evropenește, încă aveam în plămâni fumul ciubucului. A fost o trecere cum nu a mai fost dată niciunui popor european din acea perioadă să o suporte. Și asta explică de ce atâtea nume sonore ale culturii române au simțit primele, prin intermediul sensibilității lor exemplare, că suntem departe de orice: și de un popor de țărani dar și de unul de orășeni.

După încă 80 de ani, îmi dau seama că ne aflăm tot sub aceeași dilemă. Nici suficient de occidentali, nici suficient de orientali. Ca un fel de popor-balama, ca ușa care face legătura dintre bucătărie și salon, e dată mereu de perete de toți și de toate. Nu știu dacă noi continuăm să evoluăm sau noi suntem mereu nemulțumiți cu destinul nostru, pornind de la origini și până la infinit. Poate de aceea și suntem atât de preșuiți de toți și de toate, pentru că nu avem încă o identitate proprie. E greu să schimbi radical de dramatic un popor, în 80 de ani și să ai pretenții de noblețe, ca în cazul popoarelor care nu mai prididesc să-și tundă gazonul de mai bine de 400 de ani.

Oricum ar fi, citind și recitind toate cele scrise de cei enumerați mai sus și de mulți alții, nu pot decât să mă extaziez de nivelul cunoașterii și înțelegerii la care ajunsese, în perioada interbelică, acea generație de intelectuali care a marcat timpul în cel mai tragedian deceniu al existenței noastre milenare, noi rămânând pe aceste locuri veșnic: nici călare, nici pe jos, nici îmbrăcați, nici dezbrăcați. Potriviți sau blocați între acțiune și inacțiune, între conștiința de sine și uitarea cea fundamentală a originii. Frumos popor…

Anunțuri

Un gând despre “Despre români

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s