Anglia la final

Am mers mult pe jos, mai mult decât merg în București, dar a meritat efortul. Dincolo de bătături și tendoane forțate la maximum, rămân cu amintirile din Londra. Și sunt ceva amintiri, nu glumă. Dacă ar fi să rezum într-o singură propoziție ceea ce-am văzut în aceste câteva zile, este că Londra nu crede în lacrimi ci în bani. De la un capăt al orașului nu am văzut decât forfota produsă de bani. Peste tot se vinde și se cumpără orice în draci. De la marile lanțuri, unde lucrează aproape exclusiv emigranți – pentru că sunt mult mai ieftini decât băștinașii – până la tavernele locale, unde mai toți sunt englezi.

Dacă ar fi să spun ce mi-a sărit în ochii, păi, în primul rând țigăncile noastre. Pirandele stând la cerșit în poziții aproape chircite, semănând mai mult cu niște meduze în așteptarea banilor credulilor ce populează orașul, sub ochiul vigilent și critic al țiganilor supraveghetori. Nu trebuie mare inteligență să-ți dai seama că sunt din România. Pe cerșetoare le trădau mustățile încărunțite sub ploile insulare și baticurile multicolore legate cu sârg după ceafă. De altfel, mai toate aveau un rânjet ștrengăresc în colțul gurii, ceva de genul: vă fac eu pe voi, englezi ramoliți.

Sunt foarte vizibili arabii musulmani, mai ales dacă treci pe străzile unde s-au deschis magazine cu bunuri orientale – adică chinezării bune la nimic –, cât și localurile cu nelipsitele narghilele. Îi vezi cum etalează aerul acela de superioritate pe chip, cum că de acum ei sunt jupânii locului, ca orice venetic care s-a ajuns, a prins un pic de coajă și acum își aduce la Londra toții mebrii familiei sale extinse, de peste 100 de persoane. Vorbesc tare și gesticulează enorm, dorind să fie mereu în centrul atenției, așa cum făcea DiCraprio în Titanic. Pe unii i-am văzut zilnic în fața aceluiași local, trăgând din aceeași narghilea, de ajungi să te întrebi din ce trăiesc în afară de vălătucii de fum pe care-i scot pe nas sau pe gură.

Ar mai fi rușii. Nu știu cum se face dar eu am un ochi aproape de soacră când vine vorba de ruși. Îi simt din orice poziție. Oricum, nu se potrivesc deloc mediului. Emit prin toți porii lor semnalul că orice ar face nu se pot integra în peisaj. Îi descoperi după tunsoare, vestimentație, încălțări, dar mai ales prin număr. Ei nu umblă singuri, sau în grupuri mici, de doi sau trei ci în cete, ca nu cumva să nu-i remarci. Ca să nu mai zic de momentul în care vorbesc. Parcă ar fi de pe altă planetă. În gura lor engleza sună ca și cum ai încerca să o vorbești de-a-ndoaselea.

Singurii care nu sar în evidență sunt englezii înșiși. Ei își văd de munca lor, așa cum o fac de sute de ani. Îți sar în ajutor de fiecare dată când ai o problemă. Ei contrastează flagrant cu toți cei enumerați mai sus, prin modul pașnic în care își fac treaba, prin relaxarea cu care privesc viața. Nici măcar o urmă din încrâncenarea migratorilor și asta chiar te pune pe gânduri, mai ales că ei sunt din ce în ce mai puțini, iar migratorii din ce în ce mai mulți. La modul în care se comportă mi-e tare teamă că Miorița a fost scrisă în insulă, baciul moldovean fiind un englez, iar ceilalți doi niște migratori încrâncenați. Nu m-am dumirit încă cine e miorița. Poate Angela Merkel…

Anunțuri

5 gânduri despre “Anglia la final

  1. Foarte tare articolul tău! M-am amuzat văzând Londra prin ochii tăi, cu rușii care dau senzația că vorbesc engleza „de-a-ndoaselea”, comparația cu DiCaprio și punctul de pe J cu Miorița noastră autohtonă transpusă
    pe pământ englez. Ironia și umorul în ecuație dau sare și piper. Ca de obicei aplaud stilul tău. 🙂

  2. fain articolul! esti un bun observator.
    punct ochit cu tiganii, trebuie doar sa ii mai vezi noaptea cum isi intind saltele pe langa cladirile de la Marble Arch si cum nimeni nu poate face nimic. sau cum cersesc cantand la acordeon. oricum, e mai bine decat in bucuresti.
    iar emingrantii sunt preferati englezilor la angajare pentru ca sunt mai harnici, nu neaparat pentru ca sunt platiti mai prost. pentru ca plata e aceeasi pentru toti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s