Călător prin țara mea – Olecuțî di Bucovina

Am mai fost prin Bucovina, ba chiar de mai multe ori. Norocul meu că este am fost de fiecare dată la un anumit interval temporal, ceea ce-mi permite să alcătuiesc un fel de caleidoscop în timp despre aceste locuri. Suprapunând imaginile, din mai multe momente din viața mea, pot remarca mai bine schimbările ce au survenit acolo, dar și modul în care a evoluat modul meu de a vedea lumea.

Cei mai norocoși oameni care traversează Pasul Tihuța sunt șoferii. Ei sunt singurii care nu pot vedea frumusețea peisajului, altfel ar fi victime sigure ale locului. Conducând atent la diferitele forme de relief conducătorul de atelaj motorizat scapă din vedere tot ceea ce Dumnezeu a semănat în calea sa. Altfel ar fi căzut ca Ulise sub vraja sirenelor. Oricum, odată pasul trecut, începi să simți plenar faptul că ești în Bucovina. Și oricum, orice vizită în Țara de Sus nu-și are rostul fără să faci un tur al mănăstirilor semimilenare, dovada vie că măcar din punct de vedere religios am făcut cândva pasul de la epoca de chirpici – din acest material se construiau mai toate casele – la cea ce de piatră, dovadă stând numeroasele mănăstiri care au dăinuit peste timp.

Aruncate peste tot pe întinsul județ Suceava, toate aceste cazemate creștine au supraviețuit în timp fiind o reflectare tăcută și rece a nivelului de dezvoltare local. Dacă vrei să cuprinzi măcar într-o singură zi cât mai multe din aceste mănăstiri, trebuie să faci un tur de forță prin județ dar și prin istorie. Numeroasele drumuri județene, asfaltate cel puțin cândva dar și în contemporaneitatea mai apropiată, te ajută să te deplasezi ușor sau mai greu prin munții Bucovinei.

Mergând în sensul invers al acelor de ceasornic am văzut Voronețul, Putna, Sucevița și la final Moldovița. Și cea mai dragă ne-a fost ultima, căci doar ea a scăpat forfotei prezentului și dorinței sfinților actuali părinți, ce păstoresc creștinismul românesc oriental, să scoată bani și din piatră seacă. Prin urmare, doar la Moldovița credincioșii nu sunt obligați să plătească loc de parcare, taxă de intrare în mănăstire sau să fie îmbiați spre bazarul amplasat în curtea mănăstirilor – ca la Sucevița, Voroneț sau Putna –, care aduce un alt venit suplimentar greu încercaților părinți burtoși ai ortodoxiei românești. Moldovița ne-a dovedit, inclusiv prin plasarea ei pe un drum secundar, că doar aici spiritualitatea ortodoxă nu cere bilet de intrare la Dumnezeu. Dimensiunile relativ reduse ale acesteia, faptul că era acoperită de prin toate părțile de covoare și carpete de flori o transforma într-o grădina a Raiului direct pe pământ.

Restul mănăstirilor enumerate sunt bine incluse în circuitul financiar ortodox, deoarece pe lângă faptul că este finanțată de stat, nu plătește taxe și beneficiază de numeroase danii creștinești ale preasupușilor credincioși, biserica noastră ortodoxă știe cum să înmulțească banii. Monetarismul ăsta omniprezent din sânul bisericii noastre îmi explică într-un fel de ce crește numărul ateilor, oameni care nu pot concepe ca între ei și Dumnezeu să se proțăpească o autoritate declarată 100% spirituală, dar care zecuiește buzunarele celor care îi calcă pragul.

Am lăsat Bucovina ferm convins că spiritul practic al austriecilor a lăsat urme adânci acolo. Se pare că pentru contemporanii noștri din Bucovina trecutul nostru e bun doar dacă poate fi bine valorificat, iar faima fiecărui loc este dată de profitul obținut de pe urma turiștilor sau credincioșilor. Odată cu mănăstirile din nordul Moldovei am încheiat paranteza monastică deschisă la marginea Bucureștilor. Sunt convins că nu le voi mai putea privi decât ca simple artefacte medievale, bune doar ca o dovadă că și la noi s-au născut cândva oameni, vorba cronicarului. În rest sunt bucuros să știu că tot ceea ce se întâmplă acum mă ajută să prețuiesc mai mult ce s-a petrecut cândva.

Anunțuri

Un gând despre “Călător prin țara mea – Olecuțî di Bucovina

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s