De ce ne iubim bunicii?

Pentru că nu ne impun restricții, amintindu-și că și ei au fost ca noi.
Pentru că nu-și doresc să reușească în societate prin intermediul nostru.
Pentru că nu ne vor scoate ochii atunci când greșim, ci vor pune accent pe ceea ce ne place să facem, încurajându-ne să continuăm.
Pentru că au răbdare cu noi, altfel nu am reuși.
Pentru că reușesc să se pună în locul nostru, neconsiderând asta un act de infantilism.
Pentru că le oferim din nou șansa de a fi părinți și ei profită de ea, evitând greșelile pe care le-au făcut cu părinții noștri.
Pentru că știu acum, la apusul vieții, că un drum greșit nu le mai dă dreptul să spere la reușită și atunci se concentrează doar pe părțile bune din noi.
Pentru că intuiesc că tot ceea ce facem, facem bine, pentru că facem din suflet și ceea ce facem din suflet nu poate fi greșit.
Pentru că știm că nu-i vom avea mult timp printre noi și de aceea vrem să imortalizăm fiecare clipă trăită alături de ei.
Pentru că sunt bunicii noștri.

9 gânduri despre “De ce ne iubim bunicii?

      1. Nu cred . Intelepciunea nu tine de varsta, ci de felul in care invatam din esecurile proprii .

      2. Nu ai inca varsta intelepciunii, inca mai poti face greseli si invata din ele . :)))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s