Drumul meu spre Chișinău

Orice drum făcut în premieră îți pune la încercare curajul și răbdarea, mai ales dacă acel drum străbate ținuturi din alte țări despre care nu știi prea multe. Așa a fost și primul meu drum cu mașina spre Chișinău. Spre deosebire de orice om cu minte, nu am trecut granița pe la Albița, ci pe la Giurgiulești. Deși am fost sfătuit într-un mod stăruitor să ies din țară prin județul Vaslui, pentru că drumul de acolo spre Chișinău este foarte bun, eu am vrut prin Galați, deoarece traseul era mai scurt.
Trec granița pe la Giurgiulești și în vama Republicii Moldova parcurg formalitățile de intrare la frații noștri. Ceea ce m-a frapat și la intrare și la ieșire a fost atitudinea vameșilor moldoveni, una rece spre foarte rece, de ai fi crezut că doream să invadez Uniunea Sovietică. Aveam senzația că podul de flori a fost înlocuit cu un pod de gheață.
Primii kilometri prin Basarabia au coincis cu lăsarea întunericului. Și cum nu eram familiarizat cu drumurile din fostul spațiu sovietic, în ciuda faptului că aveam un instrument GPS, m-am rătăcit. În foarte scurt timp am ajuns la granița Moldovei cu Ucraina. Nu-mi venea să cred. Mă gândeam că în ritmul ăsta ajung în Siberia în aceeași noapte. Ar fi fost un record mondial. Aș fi fost interogat de serviciile secrete ruse cum am reușit o asemenea performanță. Vedeam deja titlurile mari din “Pravda”: “Iată primul om care merge de bună voie acolo!”
Eu nu mai înțelegeam nimic. Am încercat să comunic cu vameșii. Ei nu știau română, eu nu știam rusă. Total confuz am făcut calea întoarsă și la prima intersecție am cotit spre nord. Spre norocul meu am zărit tăblița care indica direcția spre Chișinău. GPS-ul nu se dovedea de prea mare ajutor. În afara faptului că îmi confirma că sunt pe drumul bun, nu afișa numărul de kilometri până la destinație și nici numele localităților prin care treceam.
Drumul pe care am înaintat nu arăta prea prietenos. Era făcut din dale mari de ciment, numai bune pentru tancurile biruitoare și eliberatoare ale Armatei Roșii. Singura problemă era că acel ciment a fost turnat acum multe decenii urmă. Ca urmare dalele erau suficient de ciobite încât, deși aveam pedala de accelerație apăsată la maxim, să nu depășesc 90 de km pe oră.
Fiecare localitate prin care treceam mă întâmpina într-un beznă totală. Vorba unui comentator român de la Campionatul Mondial din Brazilia: întuneric bocnă! Senzația că merg în gol era accentuată de faptul că nu știam câți kilometri mai am până la Chișinău. Mă gândeam ce fac dacă se strică mașina. Puteam suna, dar nu puteam spune unde sunt. În plus, după experiența din vama moldo-ucraineană, îmi pierdusem speranța să întâlnesc vreun vorbitor de română, mai ales că intrasem în Găgăuzia.
Cu cât mă apropiam de Chișinău drumul devenea mai bun, marcajele mai evidente. Mai țin minte că de la Hâncești la Chișinău am avut senzația că sunt într-o zonă de munte, atât de virajat era drumul.
În cele din urmă am văzut luminile Chișinăului. Atunci m-am bucurat, crezând că problemele mele s-au sfârșit, dar nu a fost așa. De la intrarea în oraș GPS-ul nu mai indica nimic. Pasămite era făcut doar să ajungi în Chișinău, nu să și intri în el. Norocul meu a fost o mașină de taxi care m-a ajutat să ajung la destinație. Altfel poate mai orbecăiam câteva ore.
După această experiență am hotărât cu mâna pe inimă ca de acum înainte să nu o mai fac pe Cristofor Columb sau Fernando Magellan și să ascult sfaturile celor care au călcat primii pe drumuri încă neumblate de mine. Nu de alta dar nu vreau să îmbogățesc diferite soluri cu osemintele mele.

Anunțuri

2 gânduri despre “Drumul meu spre Chișinău

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s